luni, decembrie 17, 2012

Alb

Am ieşit la balconul spart din bloc în ciupicii mei violeţi, în T-shirt şi panties. Vântul bătea prin fereastra spartă peste umerii mei. ningea peste umerii mei. mi-am luat şi un pled ca să nu răces. daaaa, ca să nu răcesc în ciupici şi maiou. afară-i un fel de nebunie, un fel de frig care te încătuşează, un fel de frig care mai dăunăzi era în mine. el a ieşit afară din mine cum ies demonii pe gură la victimele din Supernatural. Ed Sheeran la boxe, ceai în cănuţă, examen de mâine la politice şi gânduri despre băiatul care s-a sinucis nu demult. Nu-l ştiam, dar am plâns când i-am văzut pagina de facebok. Şi numele lui era Nemeţ. Nămeţi pentru Nemeţ.
Dese ori m-am gândit la asta. La paginile facebook părăsite de oamenii morţi. Pagini de facebook moarte, cu poze fericite, cu sute de friends, cu postări de pe youtube, cu statusuri scrise de cel mort acum. Atunci când se spune că Internetul nu ne înlocuieşte viaţa reală, parcă nu ai avea nimic de reproşat. Dar în aşa cazuri el învinge moartea. Omul rămâne în postările de pe facebook, în istoricul din skype, în gmail-ul său nedeschis pe care vin spamuri. Pe net el continuă se existe.

Nu m-am mai dat cu sania de când au pus fundamentul consulatului României din faţa casei mele. Când eram mică acolo era un nuc foarte mare şi un deluşor pe care creştea vara trifoi şi, straniu, câteva lalele. Mergeam acolo cu bunica şi ne jucam, căutam trifoi cu 4 frunze şi stăteam pe un pled mâncând plăcinte. Nu era nici benzinăria de alături şi iarna dealul era magnific, ca un boţ de zahăr. Sania mea era înainte de asta a lui vărmio, era răblăgită, îi lipsea o scândurică şi era cam ruginită la "picioare". Eu aveam o şubă de iepuraş şi o căciulă cu urechi. Mama îmi punea păturica oranj pe sanie şi eu mă duceam afară. Când sania o lua razna, ajungeam în drum şi zăpada îmi nimerea sub fular, după gât. Acum dealul nu mai e, a font nivelat cu tractorul vreo 8 ani în urmă. Iar pe locul unde era nucul şi dealul acum sunt parcate maşinile celor de la consulat. Dar eu am să caut alt deal, altă sanie şi altă zăpadă o să-mi intre sub fular. Uneori îmi vreau foarte mult copilăria înapoi.

Un comentariu: