miercuri, iulie 25, 2012

Cel mai patetic cuvânt

dar sunt şi amintiri adevărate
care nu se laudă şi nu învinuiesc
care vin când bunica desface baticul
când cicatricea la genunchi geme a ploaie
şi filele de jurnal sunt perforate şi închise cu lacătul.
amintire e când Tom Waits cântă că-n lumea aceea este o casă
şi-n casa aceea este-o femeie
şi-n femeia aceea este o inimă
şi femeia aceea sunt eu
şi sunt amintiri adevărate
care se duc pe linii telegrafice într-un sertar uzat
sunt amintiri în lanuri de grâu pline cu bombe
în boschetari găuriţi de mucegai
şi-n inelele copacilor rupţi de vânt
există amintiri adevărate în aripile cocorilor
şi-n vulpile împăiate de la muzeu
amintirea este cuvântul care-o să sune în capul tău peste ani
şi poate că totuşi probabil 
amintirea mea stă la tine pe raft
în forma unui suvenir-pisică
toată neagră şi cu zgardă albastră

P.S: exerciţiu propus de Radu Vancu unde primul vers trebuia să înceapă aşa cum îl vedeţi şi penultimul să conţină cuvântul "pisică". Şcoala de creative writing, Orheiul Vechi.

3 comentarii:

  1. Felicia, eşti maladeaţă. :)

    Semnat: Ana, Anatol, Radu

    RăspundețiȘtergere
  2. şi voi sunteţi maladeţi! deja mi-i dor de toţi. ne vedem vineri la Cartier!

    RăspundețiȘtergere